Las-o să plece

by
Ei îi place așa…exact așa.Să o trezească raza matinală alunecându-i ușor pe obraz.O rază înfofolită în căldură, o rază devreme, o rază ce nu o simți oricând. Era din vara aceea. De ce insiști? Ziceam că e vara aceea. Dă-i drumul…las-o să plece. Se prinde de ea și nu o mai lasă să plece niciodată.Vorbeau de un an de zile pentru întâlnirea asta, iar acum după așa puțin timp petrecut împreună, ea să o lase pur și simplu? Și-a prins emoțiile în coadă și a plecat prin parcurile imensului oraș…poate o prinde din urmă sau poate că nu.Vara a prins-o de mână, i-a arătat împrejurimile, a purtat-o noaptea și ziua pe străzi pustii, pe străzi aglomerate, pline ochi de suflete vesele.

„De ce mă ține așa strâns și totuși e așa distantă? Îi e frică să nu se atașeze de mine și totodată să nu mă piardă? a zis ea.”

A decis să trăiască momentul, așa că profita de fiecare clipă. Zâmbetul ei atingea un colț al țării și se oprea în partea opusă. Radia…imaginează-ți că zâmbetul ei și-a format propria rază, de care beneficia doar ea. S-a gândit că dintre toate imaginile, vara să-și petreacă timpul puțin pe care îl are tocmai cu ea? Era entuziasmată și fericită. Acum era convinsă că imposibilul poate deveni posibil. Nu era deloc persoana pe care o vezi zi de zi în imagini. Nu-i mai spune că e frumoasă că se supără.Tu nu ai de unde să știi ce frumusețe ascunde ea de fapt în spatele imaginii pe care o vezi zilnic…e misterioasă, dar tu mereu o numești dubioasă.Cea mai frumoasă trăire omenească este misterul, te vei convinge.Ea e mai mult decât o imagine, deși tu ești obișnuit cu vechiul tipar. Ea e cea mai pretențioasă persoană pe care o cunosc, dar odată ce te-a cunoscut cu adevărat te iubește pe toate părțile, te ia pe sus, te lasă ușor, te face praf și pulbere.Și știi când te iubește? Atunci când îi acorzi timpul tău, când îi arăți că îi ești alături, atunci când alegi ca în locul unei seri romantice servind un pahar de Rose, tu o scoți în fața blocului și împărțiți un Trompi cu același pai, moment pe care fii sigur că ea nu-l va uita niciodată ; atunci când alegi un fir de trandafir rupt din curtea vecinului ( când tu ți-ai rupt nădragii alergând de furia lui Azorel), dar ea va știi că ai riscat pentru a o putea face fericită ; atunci când îi demonstrezi că timpul și distanța nu reprezintă un obstacol, ci doar scuze pentru cei slabi.
Vara începea să o dezamăgească…era tot mai distantă și mai distantă, soarele se ascundea după norii cenușii,când un vânt domol aduce miresme necunoscute…dar într-un târziu, pe ultima sută de metri i-a făcut cunoștiință cu toamna. Ea se fâstâcea, încerca necontenită să nu o privească în ochi, dar era imposibil acest lucru. Toamna avea căldura ei, acoperindu-și sufletul cu mere aurii cu miros parfumat și miez dulce.Ea a tresărit:

„Asta e mireasma necunoscută…mireasma asta îmi pune cerul care tocmai a căzut pe mine, între ghilimele…tot ce simțeam nu mai simt … nu pentru vară…parcă toamna e mai caldă, mai aproape sufletului meu…și felul în care mă privește.”, urla în ea ” Potolește-te! Nu e momentul să faci o scenă!”

Ea trebuia să plece…dar nu-și putea muta privirea, inima bătându-i atât de tare încât nu mai rămânea aproape nimic din ea. Toamna se juca…simțea…se dădea pe balansoar înafara și înăuntrul ei și nu obosea. A obosit însă noaptea așa că s-a sprijinit în coate oftând puternic, spunându-i :

„Nu mai e de tine. Las-o să plece.”

Vara nu mai era ce-a fost, așa că ea a lăsat-o să plece…

DSC_0692nm5y DSC_0694nm

DSC_0681nm2 DSC_0674sd modified DSC_0677dff modified DSC_0719ffg7d DSC_0597b6

Follow me on instagram: andreea_mariabb

Cămașă: New Look |  Pantaloni: Atmosphere | Geantă: New Yorker | Accesorii: H&M+ brățara handmade

No Comments Yet.

What do you think?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *