Rainbow milkshake

by

tumblr_n6hhi6Veev1t2x8oro4_500

Atunci când te trezești și simți că viața ta o ia pe urmele monotoniei sau banalității, ia atitudine și fii primul care oprește acest lucru.Ridică-te și adaugă un strop de culoare vieții tale.Orice lucru mărunt ajută schimbării : nu mai bea ceaiul amărui de dimineața, încearcă pentru o zi un milkshake dulce,plin de vitamine ; evită înghesuiala și agitația ocolind metroul și încearcă să faci o plimbare pe jos spre destinația ta ; nu mai visa la locurile în care vrei să ajungi, fii spontan și pleacă chiar acum ( se spune că de cele mai multe ori călătoriile neprevăzute sunt cele mai spectaculoase) ; sparge pușculița și fugi în magazinul preferat…o piesă nouă vestimentară îți va aduce zâmbetul pe buze întotdeauna ; nu mai domina patul urmărind seriale…sună-ți prietenii și creați propriul „serial” ; pune noile piese a lui Tiësto și dă muzica la maxim ( avantaj dacă locuiești la casă)  ; ia-ți prietenii și mergeți într-o aventură spre nicăieri ; înconjoară-te cu oameni pentru că omul este o simfonie de culori.

O singură oră poate avea o mie de nuanțe, incluzând momente întunecate sau luminate. Oamenii ar trebui să înțeleagă o dată pentru totdeauna că ceea ce dă culoare vieții nu este pensula, ci sentimentele și emoțiile.

E curios felul în care o simplă piesă îți poate oferii o varietate de emoții, cum o adiere a vântului îți trezește nenumărate amintiri.

Natura transmitea emoții negative.Mă întreb oare de ce era așa agitată? Vântul bătea cu așa putere încât aveai impresia că dorea să ne adune pe toți și toate la un loc.Cu toate astea, în sinea mea eram veselă într-un mod egoist : Haide , haide, ia-mă și nu te opri până în America.

Apusul era aproape, marea tulburată galopa pur și simplu spre mal, iar eu cu ochii umeziți de briza puternic condimentată mă grăbeam cu aceeași viteză spre faleză, dar aveam impresia că nu mai ajung.Am stat puțin în loc. Poate se plictisește vântul acesta să mă lovească din toate părțile…până la urmă nu i-am greșit cu nimic. Nu se potolea…ajungeam să ne certăm dacă nu luam atitudine, așadar am început să pășesc prin nisipul făinos.Priveam în urma mea, dar urmele îmi dispăreau instantaneu: Hey, vântule! Lasă-mi urmele în pace. Ce ticăloșenii tot pregătești acolo pentru mine?Am câștigat ! Am ajuns la malul mării, dar pe când rânjeam sarcastic spre nicăieri, pac mă izbește un val imens. Am râs…am râs puternic amândoi.”Aha…deci asta pregăteai tu pentru mine? Urmăreai să-mi aduci zâmbetul pe buze.” Ai reușit nemernicule, ai reușit , îmi ziceam în sinea mea.

Nemernic, ticălos…poate crezi că sunt niște cuvinte mult prea dure pentru a fi folosite în asemenea circumstanțe, dar cu toate astea eu le folosesc adesea pentru ai alinta pe cei dragi. Aș mai putea adăuga listei : nenorocit, fraierel, prostuț și tâlhar.Cu asta mă ocup…îmi plac jocurile de cuvinte.

După așa „scandal” purtat de vânt, am decis să înveselesc natura cu un strop de culoare, așa că am îmbrăcat costumul de baie rainbow, cămășuța New Look, mi-am aruncat în păr coronița cu flori handmade și m-am tot fâstâcit pe plajă în speranța că vremea va ceda…așa a și fost.

DSC_0880xsx best modifiedDSC_0911d DSC_0922xczDSC_0933xDSC_0940sc vvv DSC_0942xnDSC_0945xxxDSC_0936xxxx BEST modified BBBBc

DSC_0951dddddf BESTDSC_0959v2DSC_0969ffDSC_0974f DSC_0990dfDSC_0128x3 DSC_0103xx4DSC_0354rDSC_0053yyyy62bAlexandru e fratele meu și după multe insistențe, am reușit să-i demonstrez că-i place fotografia și că sentimentul e reciproc: îl puteți vedea în incinta Old City Pub din Tîrgu-Mureș ( mulțumesc Adi Coco – Cocographic )

7 Responses
  • lauralora2014
    septembrie 29, 2014

    Foarte frumoase pozele! Si tu esti o draguta! Nu mai zic de costumul de baie, care a absolut fab!!! http://laurafashionblog.wordpress.com/

  • Trimpz
    septembrie 29, 2014

    Dar si textul e frumos, „omul e o simfonie de culori” 🙂

    • andreeamaria0
      septembrie 29, 2014

      Si imi dai dreptate?Asa e omul dupa parerea ta?

      • Trimpz
        septembrie 29, 2014

        M-am gandit un pic si da. Ne cam mascam in culori sterse la exterior (haine gri sau maro sa nu iesim in evidenta) de multe ori, dar in interior tot e o simfonie de culori, fie ca vrem sau nu. Mai devreme sau mai tarziu e cazul s-o si cantam asa cum e. Plus ca suna si sinestezic, unii (nu multi) au parte de simfonii de culori la propriu :))

        • andreeamaria0
          septembrie 29, 2014

          Intradevar.Bine ai precizat…imi place punctul tau de vedere.Completeaza ceea ce am scris eu 😀

What do you think?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *